miercuri, 18 iulie 2018

JULES VERNE, POVESTE DE AMOR LA VISCRI



Of fost, sau nu...


Scriitor de succes, dar si un bărbat atrăgător, despre Jules Verne se
spune că primea o mulțime de scrisori de dragoste și bilețele
parfumate din partea doamnelor a căror admirație reușise să o
stârnească. Dintre toate însă, trei femei au reușit să marcheze
profund viața scriitorului: este vorba despre verișoara lui, Caroline,
soția lui, Honorine, și o a treia doamnă, o văduvă din Transilvania,
Louise Müller. În urmă cu 120 de ani, celebrul scriitor Jules Verne a
avut o idilă cu o săsoaică măritată din Viscri.

Căsnicie dificilă
Verne s-a căsătorit la 29 ani cu Honorine Morel, o văduvă cu două
fete. Căsnicia lor a fost presărată cu multe certuri. Soția nu era de
acord cu călătoriile scriitorului prin lume și nu i-a înțeles spiritul
de aventură. L-a părăsit de multe ori, retrăgându-se la Amiens cu fiul
lor, Michel. Era convinsă că Jules o înșală. În periplurile sale prin
Europa de Est, Verne a vizitat și România. Oamenii și întâmplările de
aici l-au inspirat pentru patru romane științifico-fantastice. Dar,
adevăratul motiv pentru care scriitorul venea în România era Louise, o
văduva din Transilvania care avea un hotel în București, mai tânără
decât el cu 17 ani.

De trei ori văduvă
Luise Teutsch s-a născut la Homorod. În 1850 se mută la Viscri
(Weisskirchen), unde tatăl ei moare foarte tânăr. La 17 ani pleacă la
București unde lucrează într-un salon de modă al unei cunoștințe de
familie.  La 19 ani se mărită cu un elvețian, Bertschi, dar numai după
trei ani rămâne văduvă. În 1873 se căsătorește din nou, de data
aceasta cu un francez, Oscar Fabre, proprietarul unui hotel în
București. Omul de afaceri care avea rude la Amiens, orașul în care se
mutase familia Verne. După 1880, între cele două familii s-a legat o
strânsă prietenie. Oscar a murit înainte să vină pe lume al doilea
copil al Louisei, o fetiță. Săsoaica și-a refăcut viața alături de
Gustave Müller, care cumpără și hotelul. Cu Gustave, Louise a avut
două gemene.

Au trecut prin Brasov
Louise l-a cunoscut pe Jules la Amiens, unde călătorea adesea cel
de-al doilea soț al ei. Mai apoi, au început vizitele prozatorului în
Transilvania. El a stat în Homorod în casa Louisei și, împreună,
între 1882 și 1892, au vizitat mai multe locuri din Transilvania și
din Regatul României. Au navigat pe Dunăre, debarcând la Giurgiu și
călătorind cu trenul până la București. Tot împreună și-ar fi
con­tinuat călătoria cu trenul spre Brașov, apoi s-au oprit la
Homorod. Într-una dintre călătorii, au vizitat Castelul Colț.

Doar amantă
Idila lor a fost trecută cu vederea la Nantes, dar în Viscri lumea
știa de văduva care se ținea cu un francez. Louise a renunțat la tot
ce avea în Transilvania și la București, hotărâtă să rămână în Franța.
A revenit însă în Transilvania. O legătură cu Jules Verne nu putea
să-i ofere însă decât statutul de amantă, pentru că scriitorul ținea
la reputația sa. Cercetătorul Alexandru Culcer nu exclude ipoteza că
Louise, atunci când s-a întors în țară, să fi stat o perioadă la
Viscri, alături de Jules Verne. Foarte retras în ultimii ani ai
vieții, Jules Verne a ars sute de scrisori intime, caiete cu socoteli
și numeroase manuscrise ine­dite. La 24 martie 1904, moare în casa sa
din Amiens, la vârsta de 77 de ani. Louise i-a supraviețuit 26 de ani.

Scrisorile rătăcite
Corespondența dintre Louise și Jules a fost păstrată în casa unei
fiice a Louisei din București. Margareta Barbier, fiica acesteia și
nepoata Louisei, a povestit despre scrisorile păstrate într-un scrin
vechi cu trei sertare, din casa de pe Strada Moșilor nr. 137. Louise a
mai lăsat un testament care a fost deschis la moartea ei, în 1930.
Spre surprinderea tuturor, a lăsat scrinul unei servitoare, nu
rudelor. O dată cu mutarea familiei, scrinul s-a rătăcit. Printre
lucrurile dăruite primei fiice, Eugenie, se aflau și obiecte primite
în dar de la Jules, o pendulă, mai multe romane cu dedicație și câteva
machete de corăbii.

Dovezi la Homorod
Că Louise Müller s-a născut în Homorod, nu există nici o îndoială.
Ziarista brașoveană Camelia Onciu a descoperit în arhiva Bisericii
Evanghelice însemnarea care dovedește că Louise Teutsch (numele de
fată) s-a născut la 16 martie 1845 „din părinți cununați”. Tatăl,
Georg Teutsch, era cantor. Mama, Elisabeta, născuse cu moașa Katharina
Polgar. Nașul Louisei a fost Johann Greger. Într-o rubrică specială,
după 14 ani, o altă mână a scris: „Confirmată la 17 aprilie 1859, de
Karl Martin Pildner”.

Ce spun istoricii
Istoricul Viorel Tigu susține că „Jules Verne a fost la Colț în jurul
anilor 1887-1889, adus de către o doamnă de la Homorod, de lângă
Brașov, pe care a cunoscut-o la Amiens”. Un alt cercetător care emite
ipoteza că, Jules Verne ar fi avut o relație intimă cu Louise Müller,
este Simion Săveanu. În cartea sa „Pe urmele lui Jules Verne în
România”, el pretinde că romancierul, la îndemnul iubitei sale din
Homorod, ar fi făcut o călătorie incognito cu o navă pe Dunăre până la
Giurgiu, apoi cu trenul la București și apoi la Brașov și, în final,
la Homorod și Viscri. Cu această ocazie ar fi vizitat și Castelul
Colț, care a devenit sursă de inspirație pentru romanul „Castelul din
Carpați”.

Nume românești
Dovada că Jules Verne a călătorit în Transilvania sunt numele criptate
în romanul „Castelul din Carpați” nume precum: jupanul Koltz, stapânul
satului. Rodolphe Gortz este Radu Gorj, Miriota Cotz e, desigur,
Miorița Colț, ciobanul Frik e lesne de recunoscut ca Frig, platoul
Orgal e, de fapt, Gorgan, deși plasat altundeva decât versantul nordic
al masivului Vulcan, Franz de Telek își găsește corespondentul în
forma românizată Te­leac. Dascălul Hemrod e Homorod și, în fine,
doctorul Patak își poate trage numele de la cuvântul maghiar care
înseamnă „râușor”, identificabil în zonă. La aceasta se adaugă și
ilustrația ediției Hetzei a romanului (ve­che de mai bine de 100 de
ani) în care se poate vedea asemănarea cu Cetatea Colț.

Românii din romane

Keraban încăpățânatul. Eroul omonim, refuzând să plătească taxa de
traversare a Bosforului, își oferă o aventuroasă călătorie de-a lungul
litoralului Mării Negre.

Claudius Bombarnac. Eroul e un român, Cincu, care călătorește
clandestin, cu expresul transasiatic, din Rusia în China, în căutarea
logodnicei sale, Zinca, implicându-se pozitiv în spectaculoasele
tribulații legate de furtul și recuperarea tezaurului împăratului
chinez.

Castelul din Carpați. Apărut în 1892, este considerat printre cele mai
bune 10 romane ale autorului. Acțiunea se petrece în Transilvania.

Mathias Sandorf. Reședința eroului e situată undeva în districtul
Făgărașului, pe una dintre culmile muntoase care despart Transilvania
de Valahia.

Nume criptate

Hermod – nume foarte asemănător cu Homorod, purtat de dascălul din
„Castelul din Carpați”, poate fi prototipul tatălui Luisei, învățător
în Homorod.

Dealul Orgall – tot din romanul „Castelul din Carpați”, decriptat de
cercetãtori drept Gorgan, poate fi Dealul Gorganului (662 m) din
apropierea satului Viscri.

Patak - poate proveni de la denumirea satului Pârâu, tot în apropiere de
Viscri.

Zinca Klork – din romanul „Claudius Bombarnac”, modistă la București,
Paris și Beijing, pare prototipul Luisei Müller, modistă la rândul ei
în adolescență.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu