miercuri, 22 februarie 2017

Legile morale si politice

  SOCIETATEA SECRETĂ A LUI PITAGORA. 
Data publicarii: 20.01.2014 17:14:00
Pitagora (n. circa 580 î.Hr. - d. circa. 495 î.Hr) nu a fost doar un mare filosof, matematician și om politic, ci și creatorul unei paradigme social-politice extrem de avansate, chiar și pentru vremurile noastre.
Pitagora era convins societatea omenească poate fi condusă, dar și instruită, dupa legitățile Armoniei Universale, Moralei, Eticii și Esteticii, iar adevărații conducatori trebuiau să fie membrii unei elite îndelung instruite și cu un înalt spirit civic și politic. Retras în Crotona (oraș în sudul Italiei) către anul 530, înființează aici o puternică școală filosofică, în fapt o societate secretă.
Această organizație, care se ghida dupa principii inițiatice secrete, era o structură închisa, având maximum 300 de membri, și era organizată pe trei nivele. Al treilea nivel (cel mai de jos) era cel al politicienilor, cărora li se încredințau treburile politice, administrative și juridice în accepțiunea actuala. Cel de-al doilea rang era al nomotheților, care trebuiau să fie un fel de misionari ai noilor principia, în formula care putea fi publică. Cel mai înalt grad era rezervat filosofilor-matematicieni, care trebuiau să respecte - ca de altfel toți membrii societății – niște reguli extrem de severe.
Preselecția pentru intrarea în această elită secretă era extrem de riguroasă, astfel un individ care intra în atenția lui Pitagora pentru calități deosebite care-l făceau diferențiabil față de ceilalți membri, era observat timp de trei ani, apoi era ridicat la rang de politician, echivalent cu un novice în societățile inițiatice actuale. Abia după ce trecea de primele două nivele putea să-l vadă pe Maestrul Pitagora la față. Instruirea era extrem de riguroasă, astfel că nimeni nu era sigur că, după opt ani de muncă asiduă, va face saltul spre al doilea rang.
În anul 535 î.Ch., după unele surse, adepții lui Pitagora reușesc să pună mâna pe putere în Crotona, fără a vărsa un strop de sânge, după ce, practic, oamenii lor ajunseseră treptat în toate punctele-cheie, datorită valorii lor umane și intelectuale. Organizația lui Pitagora rămâne la putere cel puțin 30 de ani, cu Pitagora în frunte. Se pare însă că el nu a exercitat nicio demnitate publică, până la moartea sa, în 495 î.Ch. Atunci ar fi avut loc o răscoală în care majoritatea capilor, inclusiv Pitagora, ar fi fost asasinați sau arși de vii într-un incendiu devastator.
Din acel moment, adepții intră in semi-clandestinitate. Organizația renaște după aproape 400 de ani, având o imensă influență asupra unor curente filosofice importante și chiar asupra sectei esenienilor, despre care se spunea, în șoaptă, ca l-ar fi instruit pe Iisus în perioada în care a dispărut din viața publică, înainte de răstignire.
Deși nu există nicio dovadă că Pitagora ar fi lăsat ceva scris, doctrina sa filosofică ne este totuși destul de bine cunoscută, din lucrările lui Aristotel și Sextus Empiricus, precum și din lucrări ale pitagoricienilor de mai tîrziu. Totuși, nu se poate stabili cu precizie ce aparține lui Pitagora și ce au adăugat discipolii săi. Celebrele texte pitagoriciene „Versurile de aur ale lui Pitagora” și „Legile morale și politice ale lui Pitagora”, existente și în traduceri românești, aparțin unei epoci ulterioare.





Legile morale și politice ale lui Pitagora
Viaţa cumpătată, în slujba binelui şi a dreptăţii, trebuie să stea şi la baza alcătuirii politice a unui stat.
Nu încerca să vindeci un popor mare şi corupt: cangrena nu se poate vindeca.
Nu încerca să schimbi orânduirea unei mari naţiuni. Un popor numeros e ca o dihanie hâdă; e ceva împotriva firii. Dintre toate soiurile de dobitoace cea mai rea e speţa umană ce se cheamă "popor".
Nu răspândiţi vestea unei fapte rele! Faceţi în aşa fel încât să-i dispară cât mai curând şi cele mai mici urme. Lăsaţi răul să moară!
Să crezi doar pe jumătate pe cei ce vin să pârască fapte rele.
Nu năzui la himera unei democraţii pure; egalitatea perfectă există numai la morţi.
Legiuitorule!
Nu lăsa oamenilor de stat timpul să se deprindă cu puterea şi onorurile!
Legiuitorule!
Nu uni credinţa cu morala. Roadele acestei legături nepotrivite nu pot fi decât nişte monştri.
Legiuitorule, bagă de seamă să nu te înşeli!
Drepturile omului nu sunt la fel cu ale popoarelor din cauză că oamenii deveniţi "popor" încetează a mai fi oameni.
Un Senat de 100 de capete e mult prea mult! Puţini legiuitori, dar înţelepţi! Puţini războinici, dar viteji! Puţin "popor", dar multi cetăţeni!
Dă legi poporului taur şi boabe poporului bou.
Supune-te legilor chiar dacă sunt proaste! Nu te supune oamenilor dacă nu sunt mai buni ca tine.
Taie unghiile poporului, dar nu-i spăla capul cu propria-i urină; pedepseşte-l, fără să îl înjoseşti.
Nu chemaţi în magistraturi decât bărbaţi ce sunt în săptămâna mare a vieţii lor.
Magistraţi!
Fiti precum în Sparta! La intrarea în tribunale: ridicaţi un altar al Fricii, frica de a fi pedepsit înspăimântă poporul şi copii.
Magistratule!
Legea îţi e soţie legitimă; desparte-te de ea mai bine decât să o faci să devină o femeie trândavă şi care se învoieşte cu orice.
Magistraţi ai poporului!
Nu urmaţi pilda pescarilor de pe Nil care aruncă cu noroi în ochii crocodilului ca să-l poată stăpâni.
Să nu fii legiuitorul ori magistratul unui popor care se lauda cu mintea sa luminată.
Urmand pilda locuitorilor din Creta, la fiecare 9 ani, legile să fie citite şi îndreptate de un înţelept.
Când magistratul vorbeşte, preotul să tacă!
Scutiţi-vă magistraţii de jurământ atunci când intră în funcţie, dar nu-i scutuţi să dea socoteală când o părăsesc.
Poporule !
Cântăreşte-ţi legile! Numără-ţi magistraţii!
Poporule!
Dacă îţi doreşti o bună rânduială în ceea ce priveşte politica, fereşte-te de o organizaţie fără vlagă, o administraţie fără putere şi de luxul ospeţelor. Acestea trei dau întotdeauna naştere vrajbei în viaţa civilă şi în gospodării şi au ca urmare năruirea statului şi a familiei.
Nu tulbura o apă stătătoare ori un popor în sclavie.
Fugi de poporul căruia îi place eşafodul.
Nu te aştepta să ţi se mulţumească atunci când faci un bine poporului: dintre toate dobitoacele, el este cel mai nerecunoscător.
Lucrul cel mai ruşinos al unei stăpâniri este pândirea şi iscodirea oamenilor.
Nu urma pilda omizii: nu primi să te târăşti la picioarele prinţului sau în faţa poporului pentru ca într-o zi să porţi aripi.
Toţi suntem egali! Să nu credeţi însă că neghiobul este egalul înţeleptului.
În fiecare an să aveţi o zi de sărbătoare numită "pacea familiei". În această zi, soţul şi soţia, la prânz, în mijlocul familiei, îşi vor da mâna şi îşi vor ierta unul altuia greşelile făcute de-a lungul anului.
Învaţă să vezi mai departe decât pot ajunge privirile tale.
Lebăda tace toată viaţa ca să poată cânta desăvârşit o singură dată. Omule de geniu! Rămâi în umbră şi păstrează tăcerea până în clipa în care vei putea să apari cu toată strălucirea unei faime pe care nimeni nu o mai poate tăgădui.
Nu admira nimic! Zeii s-au născut din admiraţia oamenilor.
Să nu ai alt Zeu în afară de propria conştiinţă.
Fii cetăţean al lumii întregi până când vei întâlni un popor înţelept şi cu legi drepte.
Trăieşte-ţi viaţa; nu există nimic înainte şi nimic după ea. Să-ţi placă să trăieşti şi să trăieşti bine. Cel ce priveşte viaţa cu dezgust fie că are spiritul bolnav, fie inima putrezită.

Versurile de Aur - Pitagora




Cinsteste pe tatal tau, pe mama ta si pe rudele ce-ti sunt apropiate.

Dintre ceilalti oameni,fa-ti prieten pe cel ce se distinge prin virtute.

Cedeaza intotdeuna in fata vorbelor blande si a faptelor folositoare.

Nicicand sa nu-ti urasti prietenul pentru o greseala de nimic,

atat cat poti; caci posibilul e vecin cu necesitatea.

Afla ca toate acestea sunt astfel, si invata sa invingi cele ce urmeaza:

mai intai lacomia pantecului,apoi lenea, luxul si mania.

Nu savarsi nicicand vreo fapta de care sa te rusinezi, nici fata de altul,

nici fata de tine. Si, mai ales, respecta-te pe tine insuti.

Fa apoi dreptatea cu fapta si cuvantul.

Nu te purta in nici-o imprejurare fara sa gandesti.

Ci adu-ti aminte ca omul sortit e ca sa moara;

si afla ca averea asa cum se castiga, asa se risipeste.

Cat priveste necazurile pe care le indura oamenii
din cauza Destinului potrivnic,

accepta-le ca si cum le-ai fi meritat;indura-le rabdator
si nu te-mpotrivi.

Cauta sa indrepti, pe cat iti sta in putinta.
Dar cugeta temeinic la acestea:

ca Soarta ii pazeste pe cei buni de cea mai mare parte din aceste nenoriciri.

Multe vorbe,bune sau rele ies din gura oamenilor;

nu le-intampina cu admiratie, dar nici nu le respinge.

Iar daca cineva spune lucruri false,indura cu rabdare si blandete.

Ia seama-n orice imprejurare la cele ce-ti voi spune:

Ca nimeni, niciodata, prin vorbe sau prin fapte, sa nu poate

sa te determine sa spui sau sa comiti ceva nefolositor
pentru tine.

Cugeta inainte de a faptui, ca sa nu te porti nesabuit,

ca numai omul pacatos spune sau face lucruri nesocotite.

Nicicand deci sa nu faci ceva de care apoi ai sa regreti

Nu face nimic din ceea ce nu stii; ci invata

tot ceea ce trebuie sa stii, si viata fericita iti va fi.

Nu trebuie sa neglijezi sanatatea trupului tau,

dar da-i cu masura bautura,mancare si miscare,

si numesc masura ceea ce nicicand nu te va stanjeni.

Deprinde-te cu o viata curata si simpla;

si pazeste-te sa faci ceea ce trezeste invidia.

Nu cheltui fara rost, ca cei ce nu stiu in ce consta binele.

Dar nici nu fii zagarcit; dreapta masura este cea mai buna in toate.

Nu-ti lua drept obligatii ceva ce ti-ar putea dauna si cugeta inainte de a face.

Nu lasa ca dulcele somn sa-ti inchida pleoapele,

mai inainte de a te-ntreba astfel despre faptele tale de peste zi:

Cu ce-am gresit?
Ce am facut ? Ce n-am facut din ce trebuia sa fac ?

Incepe cu prima si mediteaza asupra celorlalte.
Si apoi,

daca socoti va ai gresit,necajeste-te;iar daca ai facut bine, bucura-te.

Straduieste-te sa pui in practica aceste percepte,
mediteaza asupra lor;acorda-le toata dragostea ta,

si ele te vor pune pe calea virtutii divine.

Ma jur pe cel ce ne-a sadit in suflet sacrul Cuaternar,

izvorul Naturii al carei curs e vesnic.Dar nu incepe o lucrare

mai inainte de a ruga pe Zei sa ti-o desavarseasca.
Cand toate aceste percepte iti vor fi bine cunoscute,

vei cunoaste alcatuirea Zeilor Nemuritori ai oamenilor muritori, vei afla pana la acel punct lucrurile se separa si pana la ce punct ele se unesc.

Vei cunoaste de asemenea, dupa Dreptate, ca Natura este in totul asemanatoare siesi,
incat nu vei mai nadajdui ce nu este nadajduit, si nimic nu iti va ma fi ascuns.

Vei mai sti ca oamenii isi atrag relele prin propria si libera lor alegere,

nenorocitii; ei nu stiu nici sa vada nici sa auda adevaratele bunuri ce langa ei se afla.

Putini sunt cei ce-au invatat sa scape de necazurile lor.

Asta este soarta care tulbura mintea muritorilor
Ca niste cilindri,

ei se rostogolesc incoace si incolo, coplesiti de rele fara numar.

Caci,sadita in ei, necrutatoarea Vrajba ii urmareste si-n somn, fara ca ei sa-si dea seama;

si n-ar trebui s-o starnesca, ci mai degraba ar trebui sa o alunge.

O,Zeus, tatal nostru, ii vei scapa pe oamenii de nesfarsitele necazuri ce ii coplesesc,

de le-ai arata tutror de ce Geniu se servesc!

Dar tu, fa-ti curaj, caci prea bine stii ca neamul omenesc este divin,

si ca Natura scara il revela in mod deschis toate tainele.

Iar de se va-ndura sa ti le descopere si tie, vei ajunge
la tinta de care ti-am vorbit;

caci vindecandu-ti sufletul, il vei scapa de toate aceste rele.

Dar abtine-te de la alimentele de care ti-am vorbit, folosindu-ti judecata

la tot ce ti-ar putea servi pentru purificarea si eliberarea sufletului.Mediteaza asupra fiecarui lucru,

lasandu-te condus de Inteligenta perfecta din inalt

Si de vei ajunge, dupa ce iti vei abandona trupul,
in liberul eter,

vei fi zeu nemuritor,etern, si pentru totdeuna
invingator al mortii.




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu